Această scriere este dedicată durerii mute şi suferinţei miilor de militari români care se regăsesc în ea.
UNDE EŞTI,ARMATĂ ROMÂNĂ?
(partea a treia)
Cine îi apără pe militari? Nimeni!
Ei, militarii, nu se pot apăra singuri. Nu au instrumentele necesare. Le-au fost luate prin legi şi regulamente. Şi şi-au acceptat condiţia. Nu pot protesta în nici un fel. Nu pot face grevă. Nu pot avea activităţi politice şi nici nu pot fi membri vreunui partid. Nu pot organiza şi nici participa la demonstraţii. Nu se pot organiza în sindicate. Nu pot scanda lozinci şi nici lipsi de la serviciu.
Pe ei, pe militari, cine îi apără de violenţa acestui grup efemer de politicieni care vor să pară “curajoşi” într-un mod mai mult decât absurd, încălcând legile, constituţia şi bunul simţ? Găsindu-şi un motiv de mândrie din aceasta! Vă mai amintiţi cuvintele de satisfacţie, de fală, ale premierului României?: “ Până acum nimeni nu a avut curajul s-o facă”… Să fie întradevăr vorba de curaj? Curaj se cheamă încălcarea legilor, a constituţiei? Curaj se numeşte înjosirea a mii şi mii de oameni, furtul unei bune părţi a drepturilor legale ale acestora? Mie mi se pare mai mult bravada unui infractor care se “dă mare” în cercul celor asemenea lui. Nu i-a trecut nici o clipă prin minte că poate predecesorii săi nu au fost atît de “curajoşi” întrucât au avut mai mult bun simţ politic sau mai mult respect faţă de popor. Sau obrazul mai subţire.
Printr-o politică parşivă, îndelung exersată pe întreaga societate, prin sistemul de manevrare imagologică a soldelor şi pensiilor militare, guvernanţii încearcă destabilizarea instituţiei militare. Se încearcă învrăjbirea. Soldaţii împotriva subofiţerilor şi aceştia contra ofiţerilor, ofiţerii de diferite specialităşi unii contra altora. Toţi împotriva generalilor.
Să mai amintim aici noroiul cu care au fost mînjiţi generalii Armatei române în ultima perioadă? Capacităţi militare şi intelectuale, exponenţi de bază ai instituţiei militare, generalii sunt respectaţi în toate armatele lumii! La noi, nu!
Astăzi armata pare dezbinată. Tradiţia de corp unitar, necesară traversării greutăţilor, uneori vitale, ale organismului militar a fost în mare parte distrusă prin inducerea devizei “fiecare pentru el”.
”Fiecare pentru el” este o atitudine specifică vieţii politice. A apărut în Armată datorită politizarii excesive a instituţiei militare, printr-o inconştienţă crasă. Pătrunderea politizării în zone ce ar fi trebuit atent ferite de acest microb este cea mai mare nenorocire ce i se putea întâmpla Armatei. şi i s-a întâmplat!
Îi apără ministrul? Nu!
Aţi întâlnit măcar unul din miniştrii politici care să depăşească supunerea oarbă faţă de partidul care l-a adus acolo în numele înţelegerii nevoilor instituţiei pe care o conducea? Odată intraţi în cabinetul luxos al ministerului s-au înconjurat, în cercuri concentrice, din ce în ce mai largi, de membri de partid. ( Trebuia să mănânce şi ei o pâine, nu?) Au aplicat, au injectat, metode de partid în coordonarea unui organism care trebuia să fie total apolitic. Între oamenii aduşi de ei s-au aflat unii care nutreau o ură bolnăvicioasă împotriva tuturor purtătorilor de uniformă. Alţii erau frustraţi din cine ştie ce motive iar o altă parte, pur şi simplu răuvoitori. Nu s-a făcut nici o selecţie. şi iată rezultatul!
Din nou, mă abţin, cu greutate, să dau nume. Nume de oameni care au distrus, au măcinat încet şi temeinic, poate iremediabil, trupul, dar mai ales sufletul Armatei. Această scriere nu este îndreptată împotriva cuiva. Şi nu vreau să se ajungă la o concluzie contrară. Este pur şi simplu expresia unei dureri. Atât.
Nu sunt împotriva conducerii civile a Armatei. Am înţeles şi susţinut această cerinţă, esenţială într-un stat democratic. Dar, din pacate, adevărul este că miniştrii aparării politicieni, aproape fără excepţie, au văzut în această demnitate numai şi numai o treaptă în cariera politică. O nouă şi măgulitoare pagină de CV. Nu le-a păsat de durerile şi suferinţele instituţiei, nu au văzut decât uniforma (de care uneori se temeau) dar niciodată nu au pătruns dincolo, la oamenii care purtau acele grade. Nu au ştiut, sau poate nu au vrut, să vadă importanţa Armatei în stat şi în acest fel au adus deservicii imense, care se văd deja, intereselor supreme ale României.
Azi se află în funcţie un ministru care provine din rândul militarilor de carieră. V-aţi aştepta ca el să înţeleagă durerea Armatei, să vadă cuţitul care se învârte în rana deschisă de politicieni asasini, să-i audă geamătul şi să facă măcar un gest de compasiune dacă nu-i capabil de o tresărire de împotrivire. Nu cred că puteţi spera, până la capăt, în sprijinul său! Ca şi ceilalti miniştri politicieni şi el este omul celui ce l-a pus acolo. Nu al celor pe care îi conduce şi pe care ar trebui să-i apere de abuzuri pe orice cale, din partea cărora pretinde şi aşteaptă respect. Nu ei l-au ales. Politic, nu le datorează nimic. Tot din punct de vedere politic, ar comite greşeală trecând azi de partea militarilor. Chiar dacă ar dori, nu poate ieşi din ghemul de interese care i-au permis accesul la această demnitate.
Am auzit că ar fi declarat că dacă militarilor le vor fi mutilate salariile şi pensiile, va demisiona. Ei, şi! Se vor întoarce astfel banii în “fluturaşii” pensionarilor, pe statul de plata al ofiţerilor? Va veni, desigur, un altul care va continua, poate şi mai abitir, “ opera” politică a guvernului. Eu cred că un ministru adevărat ar trebui să lupte şi să câştige. Apoi, dacă vrea, poate demisiona!
În contextul politic de acum, nimănui nu-i este mai uşor decât actualului ministru să blocheze un proiect de lege atât de absurd, ca legea “unitară” a pensiilor. Dacă vrea, îşi poate impune punctul de vedere deoarece dânsul controlează, practic, singurul grup parlamentar care poate înclina balanţa votului într-o parte sau în cealaltă. Spre adoptarea sau spre respingerea legii. De ce nu o va face? De ce promite demisia, sacrificiul personal, în cazul trecerii legii prin parlament? De ce pare a se îngrijora de soarta militarilor, având la îndemână un asemenea instrument politic? Înţelegeţi dumneavoastră, politica!
Îi apără Seful Statului Major General? Nu se vede!
Şefii Statului Major General sunt şi au fost numiţi în ultimii ani pe criterii strict politice. Cel mai adesea fără a poseda forţa reală a capacităţii militare de conducere, fără dragoste şi respect de subordonaţi şi fără a se bucura de respectul acestora. Au devenit, voit sau nu, instrumente docile în mâna politicienilor care îi cocţaseră pe funcţie, uitând drepturile fundamentale şi interesele Armatei. Sau, ignorându-le la comanda politică.
Exagerez?
Dacă aşa credeţi şi e dreptul dumneavoastră să o faceţi, nu-mi va fi greu să vă contrazic. Uitaţi-vă unde şi ce sunt azi ultimii patru şefi ai Statului Major General. Cât vă mai sprijină ei din înaltele fotolii pe care le ocupă? Credeti că pentru meritele lor militare au ajuns acolo? Îi simţiţi cumva lângă dumneavoastră? Desigur, nu. Cu o excepţie, a cărei străduinţă o vedem cu toţii. Este excepţia care confirmă regula!
Cât şi în ce mod vă mai apără interesele actualul şef al Statului Major General? Deloc! Reacţia sa, prezenţa sa, sunt atât de nevăzute încât v-aţi putea întreba, pe bună dreptate: “Mai există funcţia de Şef al Statului Major General, capul Armatei?” Credeţi că tăcerea sa este întâmplătoare? Credeţi că neasumarea publică a responsabilităţii pentru viaţa de zi cu zi a militarilor, indiferent de poziţia socială a acestora, este tot întâmplătoare?
În mod sigur, nu sunteţi atât de naivi!
Azi, Armata este în situaţia în care nici una din legile de bază ale fortelor armate române, cele care stabilesc clar şi constituţional obligaţiile statului faţă de militari, nu mai este respectată în totalitatea ei de catre guvern. Dacă eu greşesc, dacă mai există vreo lege în care se vorbeşte despre drepturile militarilor, neatacată încă, pe care dumnevoastră o ştiţi, n-o spuneţi nimănui! Imediat ce vor afla, o vor ataca! De la cel mai înalt nivel.
Da, aşa e, aveţi dreptate: o asemenea faptă ar fi considerată într-un stat de drept incorectă şi imorală!
(urmează partea a patra)
ARMATA.
Nu trebuie nici macar sa incercam a mai ascunde, sau transforma -asa
cum stim bine, ne sta in obiceiuri- in mari acte de bravura si eroism-
esecurile teribile ale armatei romane, din ultimii 80
de ani:intrarea in cel de al doilea razboi mondial ca aliatzi ai Germaniei
naziste, situatzie ramasa inca penibila- si scoaterea din aceasta aventura
de tanarul rege Mihai care -desi de origine germana-a dat dovada de un
romanism autentic, de un patriotism pe masura si care a evaluat corect
consecintzele pe orice termen ale unei Romanii ramase aliata cu Germania,
pana la ultimul cartus si astfel, prin intoarcerea armelor impotriva
pericolului hitlerist, regele a salvat tara de la un dezastru care s-ar fi
intins pana la sfarsitul timpurilor*. A doua mare cadere a armatei romane
a fost pe perioada celor 45 de ani de dictatuta socialista si comunista,
cand rolul ei a fost -preponderent- de sperietoare impotriva(revenirii )
vechiului regim, care era viu inca in inima si mintea multor romani iar
aceasta postura , dublata de umilirea folosirii armatei la strangerea
recoltelor-an de an, zeci de ani la rand-alaturi de elevi,studentzi si
puscariasi, a culminat cu a treia mare cadere, o adevarata degringolada
a eticii si onoarei militare si anume angajarea -de partea dictatorului
Ceausescu-in lovitura de stat din decembrie, 1989.
Cu toate acestea, in inimile romanilor armata a ramas ca una dintre cele
mai de incredere institutzii si prin ea insasi, cea mai stabila ,insa care
in aceste timpuri ar trebui sa fie, sa arate si sa actzioneze si ca cea mai
patriotica institutzie, lucru care -e demonstrat deja- nu prea s-a
“intamplat” cu Armata Romana, in acesti ultimi 84 de ani.In sfarsit,
chiar si acea lovitura de stat comandata(altfel binevenita) ne-a dat
sansa la totzi, sa vedem cum ar trebui oranduite lucrurile unei tari ce se
vrea democratica si cu aspiratzii inalte de a fi parte intima din citadela
europeana(de netagaduit, fasa si focarul civilizatziilor avansate) dar-
si nu putem zice “se pare”- in Romania lucrurile au alunecat -chiar prea
repede pentru a gasi o explicatzie naturala- pe o panta care a tarat
majoritatea populatziei in situatzii desperate chiar, dar putem vorbi
sigur de o polarizare a societatzii romanesti, o diviziune rapida,
peste noapte, in care la un pol sau prins cu ventuze solide cateva
procente din populatzie, dar care au acumulat chiar mai mult de 75%
din intreaga avere natzionala, iar la celalat pol, un procent impresionant
de peste 70-80%, in care straturile sociale sunt de saraci, foarte saraci
si cei care nu au dupa ce bea apa, dar acum nu din cauza lipsurilor din
magazine , ci din cauza pretzurilor si a sistemului instaurat, asa zis
capitalist, in realitate, un imperialism agresiv si vicios, indreptat
impotriva propiilor cetatzeni, in beneficiul unei clientele absolut
politice si unor aventurieri straini care au “investit” in Romania,
platind mai multa spaga decat au platit pe fabricile, uzinele si alte
mari unitatzi productive, “evaluate” si vandute de romani si nu de straini!
Dupa 20 de ani de democratzie romaneasca, e clar ca atat in economie,
educatzie, societate civila ( si oriunde si in orice),lucrurile nu au luat
deloc turnura normala,dimpotriva , toate administratziile postdecembriste,
au initziat,continuat si accentuat un dezastru economico-social, pe care
nici macar epoca ceausista nu-l putea atinge si aceasta datorata absolut
total, intereselor unor persoane si grupuri reduse , care insa au pus pe
ultimul loc al prioritatzilor interesele tarii, ale comunitatzilor oamenilor
care -de bine de rau, sub reginul comunist- au acumulat o avere-intr-adevar
“natzionala” (deci natzionalizata) dar reala si care a fost spulberata in
cele patru vanturi de indivizi nu neaparat needucatzi si necunoscatori ci
lacomi, verosi si chiar razbunatori impotriva populatziei tzarii, acestia,
aducand Romania -la aceasta data- sa subziste prin “cadouri” financiare
(dar cu schepsis) de la Comunitatea Europeana, prin imprumuturi masive si
prin trimiterea lunara -in tzara- de milioane de euro, de catre cei care
au parasit Romania permanent sau doar temporar, in numar de milioane.
Acestea sunt fapte, nu teorii si aceasta intr-o tara cu balantza pozitiva
intre suprafatza geografica si numarul total al populatziei, o balantza
aproape perfecta intre teren arabil**(plus fanetze,pasuni, luciuri de apa)si
necesarul real ( dar niciodata atins) de hrana si alte comoditatzi, o tara
cu o asezare geografica, care din punct de vedere al conditziilor naturale
este mult peste medie,cu avantaje potentziale excelente(muntzi nesfarsitzi,
acces masiv la o mare si la un fluviu european navigabil) iar toate acestea
-bine diriguite, neindoios- ar fi trebuit sa transforme Romania (chiar si in
20 de ani)intr-un paradis visat si cautat nu doar de africani si indieni,
dar chiar de elvetzieni.Cea ce avem la acesta data, este o mixtura de mafii
care isi au nasii direct in guvernul tarii, iar reputatzia romanilor a fost
adusa la starea de obiect de reclama pentru vanzarea de sisteme antifurt,
in tarile occidentale, unde -cetateni si organizatzii politice deopotriva- au
ajuns sa ceara limitari in circulatzia romanilor dar si sanctiuni impotriva
guvernului romanesc care treneaza orice actiune de insanatosire economica
si cu fiecare zi ce trece, este si mai intens perceputa ca un focar de
de instabilitate regionala,datorita coruptziei si ineficacitatzii aplicarii
reformelor, sau aplicarii lor dupa ureche. Desigur ca datoria unei armate
este de a se supune neconditzionat guvernului, mai ales cand acesta a fost
ales in mod democratic, insa principala menire a armatei este de a apara
tara, populatzia de orice invazie, nu numai fizica, si asa cum are
obligatzia legala si morala sa intervina activ in situatzii de calamitatzi
naturale, in acelasi fel are obligatzia sa intervina in aceasta situatzie
politico-economica catastrofala, in care tara se scufunda cu fiecare zi ce
trece, si in numele poporului(ai caror zeci de mii de fii sunt inrolatzi
in armata ca soldatzi si nu generali sau colonei) sa intervina si sa
intrerupa aceasta stare fatidica de lucruri,armata are obligatzia (si
legala si morala) sa distruga mafia din tzara, o mafie cu proportzii si
modalitatzi de “lucru” grotesti daca nu ar fi tragice, sa o aduca in fatza
justitziei, sa o pedepseasca si in acelasi timp sa demareze o reala
reforma economica bazata -pe termen scurt- pe agricultura si ramurile
industriale conectate,plus cele traditzionale, iar pe celelalte termene,
reforma sa fie continuata pe acestea dar si pe adjustarea (sau schimbarea)
sistemului de educatzie si implementarea in toate celelalte ramuri economice
a noului.
-punerea imediata in practica a conceptului” separatziei bisericii de stat”
si eliminarea salarizarii clerului de la bugetul de stat, care actualmente
este o piatra de moara la gatul oricarei ajustari bugetare.
Pentru ca “barbatii de stat” ai tarii inca isi dau coate pentru
a vinde orice se mai poate vinde, pe spagi foarte negociabile si flexibile,
pentru ca, caracatitza coruptiei si a lacomiei a atins cote inexprimabile,
pentru ca ,cursa la vale a Romaniei este previzibil de nestopat ,toata
aceasta teribila situatzie, cere imperios Armatei Romane sa iasa din
hibernare si sa inteleaga ca Romania se va pierde ca stat unitar (singura
salvare ramanand globalizarea in mai putzin de 20 ani)si ca ea ,Armata
are datoria si obligatzia sa intervina si sa intrerupa acest fraudulos
sistem de guvernare care inca face ca zilnic sute de cetateni romani sa
paraseasca tara .Daca Armata Romana nu este corupta si daca inca mai are
spirit patriotic si simtzul datoriei, in aceste timpuri, are ocazia sa-si
spele toate greselile si sa intre in istorie ca institutzia care a salvat
tara de la cel mai mare colaps.De acea, Armata trebuie imediat sa:
-preia puterea si toate atributziile guvernului roman si imediat sa aresteze
primii doi ex-presedintzi ai tarii care au pavat drumul tarii spre dezastru,
-trecerea sub jurisdictia procurorilor militari a tuturor cazurilor de
coruptzie si mare frauda, derulate imediat dupa “89 si aduse la zi,
-desfintarea parlamentului Romaniei- o institutzie profund bolnava- si
organizarea unui plebiscit in 6 luni, pentru a se stabili democratic forma
de guvernamant a Romaniei,
-cedarea -la un an (sau inainte de acest termen, in cazul ca reforma va fi
corect aplicata)- a puterii statale catre forma de guvernamant aleasa de
popor, votari pentru un parlament unicameral si trecerea a doua sau chiar
3 ministere sub conducerea unui singur ministru cu 2 sau 3 secretari de
stat pentru fiecare departament, reducerea masiva a functionarilor publici
din posturi inalte,”excesul” financiar obtinut trebuind a fi folosit
pentru marirea salariilor in educatzie, sanatate si -fara exceptzie-
a politistilor, una dintre cele mai ratzionale, eficace si responsabile
metode de a mentzine fortele de ordine “curate” , incoruptibile.
-reforma educatziei prin excluderea oricarei imixiuni teologice in scoli si
-in acelasi timp- prin optimizarea salarizarii cadrelor didactice.
E sigur ca se vor ridica, automat, intrebari de genul “ce va spune, cum
va reactiona” comunitatea internationala si mai ales cei 3 parteneri majori,
UE, Rusia si USA , la aceasta noua lovitura de stat! Chiar daca se vor
auzi ceva proteste, acestea vor fi doar de complezantza , pentru ca cele
3 entitati au intzeles deja ca Romania a devenit un pericol pentru ele
insele, prin gradul inalt de coruptie creat in toata tara, la orice nivel
si prin acomodarea pe teritoriu romanesc a zeci si zeci de carteluri
interlope, care spala sute de milioane de dolari anual, si care antreneaza
tot mai multzi cetatzeni in activitati ilegale de anvergura internationala.
Structurile actuale, e dovedit, sunt ineficiente si orice prognoza nu poate
fi decat asisderea, singura sansa de a schimba radical lucrurile,
ramanad “bratzul forte” al natziei, Armata.
De acea, cerem tuturor generalilor, amiralilor, coloneilor si tuturor
gradelor si functiilor militare, pana la cel mai recent inrolat soldat in
armata (care in primul rand este un cetatean responsabil al tarii) sa
treaca imediat si decisiv la actiune, pentru a stopa degringolada totala
care a cuprins Romania. “Maine”, poate va fi prea tarziu, iar daca Armata
Romana ezita sau nu actioneaza cat mai rapid,in doar inca 10 sau 15 ani
de “glorioasa” guvernare ca din acesti ultimi 20 de ani,cetatenii Romaniei
vor trebui sa rasfoiasca cartzile de telefon din Budapesta, Moscova si
Istambul, pentru asi acomoda noile nume la pasalacurile care vor deveni
partzile Romaniei sfasiate, nu de aceste tari ci de insasi guvernantzii
romani care de 20 de ani pregatesc acest asasinat al natziei romane.
Prin aceste doua actiuni, practic Romania a fost salvata de la faramitare si
o foarte posibila completa destramare, cei doi regi,bunic si nepot, au dat
dovada de cel mai inalt patriotism posibil in istoria Romaniei,iar daca
aceasta virtute are o scala, aceasta a fost creata de staturile politice si
de spiritul romanesc al celor doi regi, titanii istoriei cunoscute a romanilor.
*Acelasi lucru-altfel mult mai important- s-a petrecut la declansarea Primului
Razboi Mondial (pregatit minutios dinainte de 1900 de Otto von Bismark*+) cand
regele Ferdinand, desi get-beget german declara Romania neutra fata de acest
eveniment, iar in 1916 intra in razboi de partea Aliatilor ( cea ce a atras
renegarea sa, din patea familiei din Germania), declarand razboi imperiului
Austro-Ungar, regele primind -in secret- asigurarea Puterilor Aliate ca
Transilvania va reveni, se va alipi din nou, la patria mama cea ce s-a si
petrecut in 1918 (regele, din nou, refuzand o pace separata cu Puterile
Centrale)iar Austro-Ungaria e fortata sa semneze Tratatul de la Trianon
(1920) , prin care renunta la orice pretentii teritorial sau de alta
natura, asupra Transilvaniei.
* Romania are o densitate lejera a populatiei (94 pers./kmp)cu 41 % teren
arabil,comparat cu Israelul care are o densitate de peste 3 ori mai mare
si desi are doar 17% teren arabil, este una dintre cele mai performante
agriculturi( si economii, in general) din lume.Si aceasta ca sa nu facem
comparatia cu Japonia, care are o suprafata nici macar dubla(338 mii kmp)
fata de Romania dar o populatie de cel putin 6 ori mai mare ca Ro.(de unde
si o densitate proportionala , 337 loc./kmp )dar care are doar 11% teren
arabil, cea ce corespunde fizic (in ha ) nici 1/2 din totalul arabil al Ro.
si desi este singura natie care poate fi numita superindustrializat a,
Japonia are un septel de bovine aproape dublu fata de Romania, de unde
se trage aceiasi concluzie ca securitatea alimentara este un principiu
sine qua non pentru prosperitatea , integritatea si siguranta unei natii,
desigur pentru guvernele care au respect pentru propii cetateni.
*+ Otto von Bismark poate fi numit parintele Germaniei , pentru ca el a
fost arhitectul unificarii statelor si oraselor libere vorbitoare de
aceiasi limba ,Imperiul German luand nastere in 1871, O.von Bismark fiind
primul Cancelar german(Cancelarul de Fier, supranumit) care a inceput
tehnicizarea si dezvoltarea armatei ( pentru asi lua revansa impotriva
Frantei) dar care altfel (desi provenit din familie de aristocrati bogati),
avand respect , intelegere si compasiune pentru muncitorul umil,pentru
omul de rand,a introdus (pentru prima data in lume, ajutat si de ideile
lui Marx si Engels) reforme sociale (asigurari de sanatate, de ajutor in
caz de somaj, de batranete,etc. ),care au facut in timp, din Germania un
stat prosper si cu o organizare de exceptie.
Imi trimiteti a doua oara acest comentariu. Asigurandu-va ca l-am citit de prima data doresc sa va multumesc pentru ca ati avut rabdarea sa vizitati blogul subsemnatului si pentru ca ati avut amabilitatea de a comenta documentat, elaborat chiar, cele scrise acolo. Trebuie sa va spun, cu sinceritate, ca in unele privinte sunt de acord cu dv si in altele nu. Nu voi detalia. Dar masurile propuse de dv. mi se par pentru o alta tara. Pentru un alt timp.E opinia mea, sper sa nu va supere.
Cu stima!
Terra Nova.
Probabil si macar la prima citire, cei mai multi vor gasi mai mult utopica si chiar
deplasata aceasta idee, in special in aceasta perioada de criza generala;totusi,
sunt convins ca foarte multi, dupa ce vor reflecta putin mai adanc la beneficii
si urmari, vor fi de acord cu idea ca Romania are nevoie sa execute un salt
calitativ urias pentru a se despotmoli din namolul in care este cuprinsa de peste
70 de ani.Iar acest salt calitativ are ca un punct major(a se nota ca nu e singurul), ridicarea,ctitorirea unei noi capitale care sa impuna romanilor un nou mod si
standard de viata si civilizatie si in acelasi timp, sa demonstreze mapamondului
ca spiritul romanesc nu este mort.
Iar dintr-o retrospectiva istorica , deci factuala, actuala capitala a tarii,
Bucurestiul, implineste absolut toate conditiile sa fie privata de acest atribut,
ramanand in continuare desigur, ca cel mai mare si cel mai industrializat oras
romanesc, cu reperele sale arhitectonice si istorice, indiscutabile.Mai mult,
ca si in Tel-AViv( de exemplu,insa aici este o ratiune de securitate), ambasade
care doresc sa ramana in Bucuresti o pot face, dar nu cred ca ar fi potrivit de
urmat acest exemplu si nici al Republicii Sud Africane in care cele 3 ramuri ale guvernului(legislativ, administrativ si judicial) sa fie dispersate in 3 orase ale
tarii.
Dupa cum stim, Bucurestiul este prima data mentionat ca asezare, in 1459,in timp ce
Targoviste este mentionat si atestat in documente istorice, inca de la 1396,oras
care a fost pentru o perioada, capitala tarii.La tentativa de prima unire a celor
3 provincii romanesti, la 1599, efectuata de Banul Craiovei si Olteniei, voievodul
Mihai Viteazul,nu exista nici un document istoric sau sursa orala ca Bucurestiul ar
fi fost vizat a deveni capitala celor 3 provincii reunite, chiar pentru scurt timp.
Bucurestiul-datorita conditiilor geografice si sociale (asezarea intr-o campie
manoasa unde cresterea populatiei a avut o rata inalta; apropierea relativa de Dunare
si Marea Neagra)- devine capitala permanenta abia cativa ani inainte de 1700, in
timpul domniei lui C.Brancoveanu, practic,acest oras, ca si capitala a Valahiei
doar( adica sudul tarii, excluse fiind Transilvania si Moldova), are un trecut de
300 de ani, abia la anul 1861 (dupa unirea cu Moldova), Bucurestiul capata un
statut mai elevat si abia dupa alipirea Transilvaniei, devine capitala Romaniei,
cu o scurta intrerupere, cand intre 1916 si 1918, capitala oficiala a fost Iasul
(motive de forta majora, primul razboi mondial, ocuparea orasului de trupele germane).
Din punct de vedere pur istoric, capitala tarii ar trebui sa fie la Craiova, sau la
Targoviste, dar mai ales la Alba Iulia, localitate implicata de doua ori in procesul
de unire al celor 3 provincii, in 1599,cand dupa lupta de la Selimbar, Banul Mihai
Viteazul intra victorios in Alba Iulia, si a doua oara, la 1918, datorita regelui
Ferdinand,care a completat reunificarea provinciilor romanesti.Din punct de vedere
geografic, capitala tarii ar trebui sa fie plasata undeva pe linia Sibiu-Miercurea-Ciuc,
insa nu este o regula sau obligatie ca o capitala sa fie ridicata chiar in mijlocul
unei tari.Din alt punct de vedere, comparativ cu alte popoare,tari, stim ca deasemeni o
capitala nu trebuie sa fie neaparat cel mai mare oras al tarii, in USA doar in cateva
state, orasele cele mai mari sunt si capitale( ex.Arizona-Phoenix, Georgia-Atlanta ,
Oklahoma-Oklahoma City),in general capitalele de stat sunt orasele mici si mai
linistite, unde administratia poate sa aiba un real focus pe activitatea specifica,
iar capitala tarii, Washington numara putin peste 4 milioane de locuitori(in timp ce
New York are un numar de populatie dubla), asemenea si in Canada, capitala Otawa
numara putin peste 1 mil. loc. in timp ce Toronto are deja peste 5 milioane.
De altfel, in multe alte tari ale lumii, capitalele nu coincid cu cel mai mare oras,
ca exemple, pe continentul Sud American ,Brazilia(capitala in Brasil si nu Sao Paolo
sau Rio de Janeiro mai mari decat capitala de aprox. 6 ori(!),respectiv 3 ori), iar
Argentina isi va muta capitala undeva in Patagonia;pe continentul asiatic,China are
cel mai mare oras Shanghaiul si nu Pekinul(Bejing),iar India (subcontinentul indian)
are capitala la New Delhi cu sub 400 mii loc. in timp ce cel mai mare oras indian
Bombay(Mumbay), numara peste 16 milioane locuitori! Australia, deasemeni cu o
capitala de sub 400 mii locuitori,Camberra, in timp ce celelalte 5 orase principale,
numara intre un milion si pana la peste 4 milioane locuitori,
-New zeelend, cu capitala la Wellington sub.500 mii loc. ,cel mai mare oras, Auckland,
peste 1 milion,
-chiar si in Africa se intalnesc aceste situatii ca in Nigeria, cu capitala la Abuja,
cu sub 500 mii loc., marele oras Lagos, numara peste 9 milioane; Tanzania ,capitala
Dodoma cu sub 200 mii loc., marele oras fiind Dar-Es-Salaam, aprox.2,milioane locuitori.
Iar apropiindu-ne de Europa , Turcia bicontinentala are capitala la Ankara cu aprox.
3,5 milioane, Istambulul, aproape 9 milioane! In Europa Munchenul, fosta capitala RFG
era mai mica ca si Hamburgul, in Polonia, capitala este Warsovia cu sub 2,5 milioane
locuitori in timp ce Katowice numara peste 3 milioane, Elvetia cu capitala(administrativa)
la Berna , sub 500 mii loc., marele oras este Zurick-ul cu aprox. 1 milion, iar in
Olanda avem deasemeni capitala administrativa la Haga cu sub un milion de locuitori,
Rotterdam, numara peste un milion, aceiasi situatie in Italia, Roma cu sub 3 milioane,
in timp ce Milano are aprox. 9 milioane locuitori.Din acest punct de vedere, observam
ca exista precedente pe toate continentele si in toate clasificarile posibile de state,
iar ,de remarcat, inclusiv in tari cu democratie avansata si prosperitate ridicata.
Insa Romania are motive chiar serioase in a schimba capitala tarii, de fapt a ridica una
noua, din temelii.Despre conditiile istorice am amintitit, daca aducem la zi aceasta
problema, capitala tarii ar trebui sa fie la Timisoara, care este capitala morala
a tarii, locul unde a inceput revolta impotriva fostului regim.Si aici trebuie sa remarcam
faptul ca Bucurestiul ultimilor 70 de ani a fost (si inca este) un oras de o valoare
morala extrem de scazuta, motiv pentru care in acest oras a inceput progromul impotriva
populatiei evreiesti si locul unde -cum am amintit- nu a inceput revolta anticomunista,
mai mult orasul , imediat in lunile de dupa Decembrie “89, a dat dovada de o crasa
lasitate, un oras de aprox. 2 mil. locuitori s-a ascuns sub paturi de frica a cateva
mii (daca nu sute) de mineri, lasand in strada cativa tineri bravi si cativa batrani
politicieni(din vechea garda, cea monarhista),sa fie maltratati fizic de catre ortacii
unui comunist si agent notoriu al unei puteri straine si culmea nenorocirii, ajuns
presedinte al Romaniei, de unde Bucurestiul este perceput in lume ca ilustrarea cea mai
acurata si completa a expresiei “balcanism”,orasul este perceput in mod reflexiv, ca o
capitala a lasitatii si coruptiei,cea ce aduce cel mai mare deserviciu spiritualitatii romanesti!Totusi, aceasta alegere(a orasului Timisoara) nu ar implini cerinta geografica
nici pe langa cea mai mare aproximatie, si -ca un punct negativ-ar distruge structura
arhitectonica a orasului, deci locul ar trebui gasit ori pe linia geografica,deja
amintita (Sibiu- Miercurea-Ciuc), ori undeva pe Valea Prahovei sau Valea Oltului,pe locul
unde topografia permite o cat mai ieftina dar mai ales eficienta interprindere de acest
gen si aceste proportii.Practic, Bucurestiul nu este urat doar,ca introspectie morala,
sociala,etc. dar fostul regim comunist, a slutit chiar si fizic acest oras, altfel,
considerat candva Micul Paris, pare insa ca si la aceasta data se continua distrugerea
sanctuarelor naturale pentru a construi “catedrale ale mantuirii”!In sfarsit, din orice
punct de vedere, poporul roman are dreptul sa reclame construirea, ridicarea din
temelii a unei noi capitale, care va trebui sa indeplineasca dezideratul geografic
(macar aproximativ) dar va trebui sa fie un oras, o citadela ultraeficienta si in
acelasi timp, ultraecologica.Construirea unei capitale in care niciodata numarul de
rezidenti sa nu depaseasca 50 mii(dar care sa suporte o incarcatura zilnica de inca
20-30 mii persoane, formate din politicieni, persoane in tranzit, vizitatori,studenti
si mai ales turisti) bazata exclusiv pe servicii, educatie, arta,turism,
etc.(nu productie industriala) ar putea sa fie prima capitala, poate chiar primul oras
din lume de acest gen, iar acest fapt ar aduce Romaniei si spiritualitatii romanesti,
cel mai mare beneficiu posibil: recunoasterea de catre comunitatea internationala a
adevaratei renasteri a Romaniei.Din punct de vedere politic, daca aceasta noua capitala
(daca va fi construita vreodata) va fi amplasata in interiorul arcului carpatic -pe
langa Sibiu- va avea un impact serios asupra revizionismului minoritar, in primul rand,
in jurul capitalei se vor construi mici orasele satelit, unde cei mai multi locuitori
vor fi din sudul si nord estul tarii(cea ce va duce la formarea unui amalgam etnic),
dar si din afara tarii si astfel populatiile minoritare locale si revizioniste, ar fi
obligate de circumstante sa renunte la pretentiile lor,datorita internationalizarii
zonei( cum am notat deja, propietari straini de business-uri,cat si ambasade straine
si organizatii si agentii inernationale).
Beneficiul imediat(continuat pe termen lung) al demararii unei asemenea interprinderi,
este dat de faptul paraverificat ca o investitie de mari proportii care va angaja
imediat cateva mii de persoane si care va declansa in intreaga tara cresterea
productiilor (din toate ramurile) deci angajare de mai multa forta de munca, tocmai
datorita cererii fara precedent in istoria romaneasca, pentru toate materialele produsele
si serviciile existente sau imaginabile: de la hrana pentru cei care ridica noul oras,
unelte ,masinarii si echipament pentru a ridica acest oras, pana la panouri solare de
toate dimensiunile, pixuri sau brelocuri cu efigia fosforescenta a orasului, ca suvenir,
si vapoare electrice care vor pluti pe lacul artificial de mari dimensiuni,ce va
“separa” zona rezidentiala de cea oficiala, insa unite prin tunele sub fundul lacului
si prin poduri de arhitecturi electrizante!
Intr-adevar, construirea unui oras ecologic si ultraeficient (energetic si ergonomic)
va crea necesitatea angajarii a mii de muncitori necalificati si de orice calificare,
tehnicieni si ingineri de cea mai inalta calificare, iar odata ridicat, orasul va avea
nevoie de sute de specialisti in administrarea generala (mai ales tehnica) a unor
cladiri extrem de complicate tehnologic cat si a altor sisteme, dispozitive si facilitati exterioare(tunele subacvatice cu benzi rulante, autostrada “ingropata” si alte zeci si
zeci de facilitati(cum ar fi construirea de atractii turistice,de inalt nivel tehnologic,
etc.) care vor face din acest oras, ceva unic dar demn de copiat! Noul oras, va avea
nevoie de profesori de toate gradele, inclusiv profesori universitari pentru noile
institutii deschise,va avea nevoie de medici si cadre medicale,va avea nevoie de sute
si mii de persoane pentru a “umple”noile locuri de munca, multe dintre ele, inca
neexistand in catalogul meseriilor si slujbelor.
Lista descriptiva a acestei uriase interprinderi este aproape inepuizabila,insa
personal sunt convins ca declansarea acestei mari investitii(alaturi de cateva actiuni
de “curatare” a modului de distribuire a venitului national si a modului -din nou
general,adica la nivel national- cum se guverneaza in Romania) va remonta intreaga economie
romaneasca si va deschide o noua perspectiva pentru Romania, intre natii.Haideti sa ne
imaginam doua povarnisuri line, de 6-8 km lungime si 3-4 km deschidere(latime) si printre
ele un fir de apa, un paraias permanent, pe care vara i-l treci cu piciorul, dar care
odata zagazuit, se va varsa printr-o cascada (artificiala) intr-un lac dreptunghiular de
3-4 km. lungime si 300 m.latime, care la celalat capat va avea un mic baraj si o uzina
hidroelectrica,cateva mici insule verzi, refugiu pentru fauna, si 3 poduri de o
arhitectura unica, vaporase electrice cu restaurante si casinori,care se invart printre
insulele si pe sub podurile lacului, zi si noapte;pe ambele parti ale lacului, autostrada
tunelizata, iar la suprafata bulevarde largi si locuri de parcare din plin (multietajate;
intr-un oras activ,aceast business este unul dintre marii aducatoari de venituri),
in timp ce toate mijloacele de transport in comun sunt total nepoluante;pe un versant al
defileului,se vor “taia” 10-12 strazi paralele cu lacul, pe care nu se vor construi blocuri
ci doar case de inalta siguranta*,eficienta si confort, strada cea mai de “jos” , destinata
business-urilor de tot felul;pe celalalt versant, toate cladirile guvernamentale ,
ambasade si organizatii internationale,hoteluri de clasa, sali de teatru, opera, sport
si alte facilitati de acest gen (muzeu,expozitii,etc.) toate de o parte si alta a unei
piete imense, care se deschide la piciorul podului central si in fata cladirii cele mai
impunatoare si importante, din sirul de cladiri, dispuse pe cateva nivele(strazi)
deasemeni, paralele cu lacul si macar de aceiasi lungime.Da, aceasta se poate numi o
capitala moderna, care va dainui timpurilor ca o intinsa opera de arta si tehnologie.
Desigur, s-a si zis deja, “de unde atatia bani?”Nimic mai simplu! Banii nu au nici o
valoare daca nu se reproduc, iar valoarea lor simbolica(nu intriseca) este data de
munca , de munca eficienta, cu bune rezultate.Toti banii(probabil, pe putin 30 miliarde
euro) investiti intr-o asa lucrare, cel mai skeptic economist va garanta ca vor fi
recuperati in 8-10 ani si apoi vor aduce profit investitorilor,guvernul sau investitorii
privati. Avand in vedere conjunctura actuala, prin adjudecarea de catre Romania a
statutului actual( tara liber interprinzatoare,etc.) este de presupus ca multi
investitori chiar se vor grabi sa prinda un loc in aceasta cursa economica si
existand din abundenta firme si companii dornice de munca, forta de munca disponibila
si materii si materiale la un pret rezonabil(inca;ca si forta de munca), indraznesc sa
cred ca aceasta monumentala lucrare -prin amploare si complexitate- poate fi “la cheie”
chiar intr-un timp mai scurt de 36 de luni de la inceperea lucrarilor, iar pentru acest
aspect am o multime de detalii deja puse la punct, pentru ca lucrurile sa demareze si sa
fie continuate ritmic, pana la ultimul panou solar, instalat pe ultima casa ecologica.
Chiar daca aceasta idee din perspectiva psihologica,sentimentala, emotionala(deci
intr-o mare doza irationala),socheaza pe bucuresteni si -cu siguranta- pe multi altii,
Romania are totusi nevoie de saltul de care am amintit la inceput, are nevoie ca,
capitala tarii sa creasca pe un nou pamant,pe o Terra ferma.
*Cutremurul de pamant din Chile, ne dovedeste inca o data existenta unor zone de
predilectie pentru aceste evenimente seismice, iar Romania este inclusa intr-o astfel
de regiune; dupa marele cutremur de 9,5 grade Richter-in 1960- (cel mai inalt din
istoria cunoscuta a omenirii) Chile a inceput un program(in special in constructii) de
asigurare fizica a structurilor, in caz de asemenea cutremure inalte.Romania, dupa
cutremurul din 1978, a continuat in acelasi stil, astfel ca un nou cutremur -chiar
sub 8 gr.Richter- ar “nivela” chiar mai mult de jumatate din capitala, iar o tara
cu o capitala(care nu ar trebui sa fie si centru industrial al tarii,din orice motive,
dar mai ales din punct de vedere strategic, militar),devenita, evident,
nefunctionala,va deveni anarhica si va anihila economia intregii tari, de unde un
motiv in plus si foarte serios, de a se construi o noua capitala ale carei constructii
si structuri (cladiri oficiale, comerciale, industriale si rezidentiale;poduri,
autostrazi,etc.) sa aiba o reala garantie antiseismica, macar pentru gradul 9 sau
chiar 10, scala Richter.
Sambata, 26 Februarie 2010
SCRISOARE CATRE UN GENERAL
Mi-ar displace sa stiu ca scriu in numele a milioane romani de onesti
si muncitori, dar ajunsi la sapa de lemn, din cauza guvernarilor mafiote
postdecembriste; din nefericire, chiar scriu in numele acestora, dovada fiind
presa romana abundanda de vesti proaste si
dezastruoase si dovada fiind chiar declaratiile dvs. si incercarea
de a construi un echilibru politic, prin infintarea unei noi formatiuni
politice.
Trebuie sa va spun deschis parerea mea, timpul luptei
politice- cu manusi- e trecut, coruptia a cuprins toate sferele de
activitate din tara, guvernul este de sorginte criminala si predispus
la vanzarea ,ca la taraba, a propiilor cetateni, fie din motive de pura
lacomie nemaiintalnita, sau poate chiar dintr-o ura incomensurabila,
impotriva propiilor cetateni.Oricare ar fi motivul,si acest guvern
demonstreaza zi de zi, ca prosperitatea cetatenilor este cum mult
mai prejos decat interesele clientelei politice, care cheltuieste
milioane de euro, in casinouri de pe tot mapamondul, in timp ce sute
de romani parasesc zilnic tara, pornind intr-o pribegie umilitoare, iar
alte sute -zilnic, deasemeni- cad prada depresiei si diverselor boli,
datorita creierii unui mediu ostil- din toate punctele de vedere- un
mediu corupt, anxios ,plin de stress si chiar de lipsuri alimentare,
cea ce fac din Romania, candva “granarul Europei”, cea mai saraca
si debusolata tara si societate de pe continent.Intr-adevar, de ani de zile, si
mai accentuat, mai intens cu fiecare zi, se dovedeste ca
timpul politicii romanest a trecut, a venit timpul actiunii, actiune care daca
nu este luata imediat, va fi prea tarziu, Romania va colapsa si nu cred ca mai
este vreo natie care sa vrea sa ne mai ajute.Iar in circumstantele geografice si
istorice ale tarii, colapsul Romaniei va insemna de fapt dezintegrarea ca stat
unitar.
Indraznesc sa sper ca Armata romana are in frunte un adevarat
patriot, un adevarat militar si nu un soldatel de plumb, si sper ca
dvs. si toti ofiterii superiori ai armatei, ati ajuns la concluzia ca
Armata nu este o institutie destinata doar operatiunilor de razboi, ci
este o institutie care-chiar mai mult- are dreptul, datoria, obligatia sa apere
nu numai integritatea tarii, dar si prosperitatea cetatenilor ei, care prin
taxele lor, sustin institutia militara.Aceasta datorie este la fel de valabil de
indeplinit in orice situatie, cand dusmanul este din afara, sau ca acum, cand
acesta este chiar din interiorul tarii, si extraordinar, este insasi guvernul
acesteia!
De acea, in numele viitorului Romaniei, aveti obligatia, ca impreuna
cu ministerul de interne, cel de justitie , serviciile secrete si
organizatiile civice, sa efectuati arestarea acestui guvern exacrabil
si sa dispuneti trecerea totala a activitatii sale, sub control militar,
pe un timp limitat (un an) timp in care trebuie sa curatati tara de
marile carteluri mafiote, care practic distrug intreaga tara, nu numai
economic, carteluri care impreuna cu guvernantii actuali cat si din
guvernarile precedente, trebuie judecati pentru distrugerea
economiei nationale, in mod voit si planificat cu scopul de a-si
satisface dorintele de inavutire si exercitare a puterii, lucru obtinut
dealtfel, prin inducerea in eroare a populatiei si prin generarea unei
societati, dar mai ales a unui guvern de tip mafiotic. In acest timp
trebue sa dati o sansa poporului roman de a-si exprima clar
optiunea pentru forma de guvernamant dorita, (monarhie sau
republica) sau, daca vreti sa ramaneti in istoria universala ca un
general Franco al Romaniei, trebuie sa instaurati monarhia la
carma tarii, fie in varianta prin reanodarea firului istoric, fie prin
modelul detailat de mine in articolul “Regi si Presedinti”, care este
postat pe multe din paginile armatei romane.
Politica in Romania, cat si orice optiune pentru progres si
prosperitate, au esuat din ziua in care a fost ales ca presedinte
I.Iliescu, acum totul este in puterea dvs. si a ofiterilor cu adevarat
patrioti, si anume in decizia pe care o aveti de luat: ramaneti in
continuare doar niste militari cuminti care va incasati salariile grase,
contra mentinerii mafiei la carma tarii, sau veti indrazni sa retezati
dintr-o singura lovitura, multiplele capete ale balaurului bolnav de
lacomie, infatuare si lipsa de respect pentru propiul popor.
Daca veti opta pentru acest act de inalta bravura militara dar mai
ales civica, veti ramane in istoria Romaniei la fel de omagiat ca
Mihai Viteazul si alti mari patrioti ai neamului, dar daca veti opta
sa ramaneti “militari credinciosi guvernului” (si nu poporului),va
trebui -ca in fata istoriei- sa va asumati responsabilitatea intregii
degringolade romanesti, iar numele dvs. si al armatei romane
va fi dea pururi terfelit in noroi , echivalat cu tradare si lasitate.
Sa speram ca acest mesaj explicit, alaturi de sute , venite zilnic
din intreaga tara, va vor da motivatia si curajul sa declansati
aceasta extrem de serioasa interprindere si la fel, de o necesitate
vitala pentru intreaga tara.